Modelul Milton al comunicarii

Modelul Milton se refera la arta folosirii limbajului vag pentru a atinge scopuri specifice, si reflecta viziunea lui Milton Erickson, creatorul hipnozei moderne,  despre oameni si schimbare. 

Mintea inconstienta asculta totdeauna, si sugestiile ajung la o persoana – fie ea in stare de transa hipnotica sau nu – atata timp cat ele nu sunt respinse de mintea constienta.

 Constientul nu poate da ordine inconstientului, de aceea ordinele autoritare vor fi respinse de catre inconstient.

Mintea inconstienta raspunde la posibilitati, alternative, metafore, simboluri, contradictii.

Exprimarile vagi ii permit inconstientului sa umple golurile ca si cum el ar fi dat sugestiile, ca si cum ar actiona conform propriei vointe si gandiri.

Limbajul persuasiv este folosit in reclamele publicitare si in discursurile politice. Mintea inconstienta preia automat mesajele si sugestiile transmise.

Ne putem proteja daca suntem constienti de tiparele lingvistice folosite si ne protejam. Asfel, vom putea analiza obiectiv informatiile si vom putea lua decizii in mod rational. 

Alain de Botton a scris recent o carte in care analizeaza efectul stirilor asupra psihicului nostru.

Este important sa invatam sa ne aparam de unele mesaje care ne-ar putea influenta viata in mod negativ. 

Dupa ce intelegem si invatam Modelul Milton, putem sa ne atingem mai usor scopurile si putem sa-i ajutam si pe cei din jurul nostru sa-si acceseze resursele interioare si sa se apropie de scopurile lor.

Text scris de un participant la cursul de NLP, cu scopul de a dezvolta empatia fetitei sale.

 Draga mea Alice, sa-ti spun o poveste pe care am auzit-o zilele trecute de la un mare povestitor:

"A fost o data ca nicioadata o clanta alba ce apartinea usii de la intrare a unei case minunate. Clanta noastra se trezea in fiecare dimineata la ora 7:00, o data cu deschiderea usii de catre fratele mai mare, care iesea din casa val vartej , grabit sa ajunga la scoala. In urma lui, usa se trantea rasunator, speriind chiar si pisicile adormite. Iti poti imagina cum ar fi sa te trezesti din somn brusc, cu un zgomot asurzitor in urechi si cu o palma peste umar? Asta simtea clanta zi de zi. Sora cea mica, gentila si rabdatoare, avea in schimb atingerea ca o mangaiere. Mana ei usoara era ca o rasfatare pentru clanta, care indraznea sa se relaxeze si sa zambeasca, prima data in dimineata respectiva. Ofta usor, in timp ce usa se inchidea silentios."

Ei,  Alice, eu de cand am auzit aceasta poveste, m-am trezit ca stau un pic pe ganduri in fata fiecarei usi, cu ochii mari atintiti asupra clantei. Si stii, am observat ca usile nu se mai trantesc in urma mea asa cum faceau altadata, ba chiar mi s-a parut ca aud niste zambete.

Share

Share